Simona de la ONU canta! Poftim diplomatie publica romaneasca!

Leave a comment

September 23, 2013 by diplomatiepublica

09-10-ambassador-peace-1Subiectul despre care vom vorbi astazi va reusi sa starnesca zambete sau chiar hohote de ras, insa, va rog respectuos sa incercati sa tratati cu minima seriozitate “problematica” bicoz ea ne descrie o anumita tipologie de situatie in care ne regasim, noi romanii, de la facerea lumii si pana astazi si un anumit tip de personaj ce inca reprezinta Romania in strainatate.

De asemenea, subiectul de astazi are darul de a ne lamuri doua aspecte pe care le-am tot auzit dezbatute atat in cadru formal, prin studiourile de televiziune, dar si in cadru informal la taclalele de terasa, intre indivizi a caror ocupatie de baza si incadrare este diplomatia – anume: de ce intr-un interval atat de lung Consiliul de Securitate al ONU nu reuseste sa formuleze o solutie cu cap si coada in cazul Siria (dar si in alte foarte multe cazuri anterioare) si ce intelege un diplomat roman din conceptul de diplomatie publica.

Aflu si eu ca tot romanul, din stirile Mediafax, ca Simona Miculescu, Reprezentantul Permanent al Romaniei la ONU, cu doar cateva saptamani inainte de sesiunea plenara, decide sa isi lanseze un album cu cantece de neuitat.

Daca citim rapid stirea, cu nebagare de seama, ne sare in ochi doar ca Simona Miculescu este solista (cum altfel?) pe toate cele 5-6 cantece siluite pentru o cauza nobila, dar neclara…. si ca in aceasta aventura artistica distinsa este insotita de “un grup de ambasadori la ONU”.

In fapt, din stire reiese ca “grupul de ambasadori” cu tot cu solista arata cam asa – ambasadorul Antonio din Capul Verde, ambasadorul Guillermo din Canada, ambasadorul Eduardo din Costa Rica, ambasadoarea Marlene din Nauru si, cu voia dumneavoastra, ultima pe lista dar solista – ambasadoarea Simona din Romania. Sa recapitulam deci, Capul Verde, Canada, Costa Rica, Nauru si …Romania – toate, aparatoare ale pacii in lume prin cantec si voie buna.

Pentru ca nu a fost deloc suficienta cantarea si lansarea cu 200 de invitati, Simona de la ONU revine la presa de acasa si precizeaza ca este “foarte mandra” de proiectul ei (cum altfel…?), ca dupa evaluarea domniei sale evenimentul reprezinta “un act de diplomatie publica fara precedent” si…dar stati putin! –  Iata cum apar punctele unde sunt de acord cu Simona Miculescu – Sunt total de acord ca CD ul inregistrat este un act fara precedent la ONU , mai ales intr-un context international extrem de complex, cand sa ne scuzati, diplomatilor de acolo numai de cantat nu le arde, insa resping cu hotarare ca este in acelasi timp si un act de diplomatie publica. Adica, daca acceptam (dar nu acceptam) ca aceasta aventura artistica a ambasadorului roman la ONU este un act de diplomatie publica, atunci trebuie sa acceptam (dar nu acceptam) si ca Romania isi deseneaza diplomatia publica la ONU, la pachet cu Costa Rica, Capul Verde si Nauru…

Inteleg ca dupa aceasta nazbatie lipsita de sens si noima, aceasta rabufnire geriatrico – diplomatica ce tinteste nicaieri cu mesaje inexistente, doamna Simona devine si extrem de populara printre diplomati, ba chiar, ca orice diva, are si sustinatori fanatici, fani, precum ambasadorul srilankez ce  dupa spusele domniei sale, a trait in ignoranta fara sa bage de seama ca la doi pasi de el sparge seminte un talent de asemenea anvergura.

La aflarea acestor fapte de vitejie, postul de reprezentant permanent la ONU capata o noua valoare pentru ca oricat ar fi de departe de casa, totusi nu este de ici de colo sa incasezi salariu de la stat ca diplomat, iar tu sa stai cu orele prin studiouri, vreme in care colegii mai putin talentati din alte tari sa fie obligati sa piarda timpul dezbatand teme plicticoase precum dosarul sirian.

Bun, probabil ca zborul nauc al ciocarliei ar fi trecut  printre jaloanele noastre de beton armat daca s-ar fi multumit numai cu popularitatea castigata in cadrul castei – insa faptul ca un diplomat roman pretinde ca face diplomatie publica intr-o asociere artistica cel putin nepotrivita, consider ca trebuie mentionat aici. Mai adaug doar ca nu ma astept ca cineva sa ii faca acestei doamne vreo observatie, ca doar de asta sunt prietenii…. prieteni la putere, insa sper cu naivitate ca intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat, cei ce ar trebui sa ne reprezinte in strainatate sa aiba macar masura termenilor pe care ii utilizeaza.

 

PS – Sa nu credeti ca nu am observat instinctul functionarului romanesc ce miroase de la mii de km oportunitatea de a lua culoarea pietrei pe care se aseaza la soare. Daca zilele acestea s-a tot discutat la Bucuresti despre diplomatie publica, se cheama ca pe aceasta tema este un os de ros, deci trebuie simulata rapid o prostioara ce ar putea legitima, la un anumit moment dat, asumarea de calitati pe care respectivul nu le are, insa longevitatea si versatilitatea inutilitatii in sistem il recomanda ca de atatea ori printre vietuitoarele din aceeasi specie.

(PAMFLET)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: