DIVERSITATEA DE IDEI CONSTRUIESTE BUNA PERCEPTIE, UNANIMITATILE O DISTRUG!

Leave a comment

December 4, 2013 by diplomatiepublica

Dan Dima NewspaperAud vorbindu-se din ce in ce mai nuantat despre presupusele prejudicii de imagine aduse de refuzul Presedintelui Traian Basescu de a semna acordul cu FMI.

Nu as vrea pe final de an sa alunecam din nou pe interpretari politice si populiste, de aceea va propun sa luati nota de o opinie, de data aceasta tehnica, vis a vis de ce anume aduce prejudicii si ce nu in perceptia externa.

Diversitatea de opinii, dezbaterea de idei – fie ca este publica sau nepublica, fie ca se deruleaza in mod direct sau prin alonje ale statului, reprezinta asset ul exceptional al vietii intr-o lume libera. In cadrul sistemelor, politice in cazul nostru, in care apar unanimitati de idei pe spatii largi si care implica un numar semnificativ de presupusi poli de putere cu sferele lor de influenta cu tot, involuntar se nasc suspiciuni. Este aproape imposibil de acceptat ca imaginea unui lucru, construita in mintea mai multor oameni care se afla in contexte fundamental diferite, sa fie aceeasi – altfel spus, diversitatea de opinii in politica noastra contemporana este in egala masura naturala, utila si incurajata.

Relativ de curand, in Egipt, o tara care a contribuit consistent la fenomenul “Primaverii Arabe”…ca sa nu spun ca inca mai contribuie, in jurnalist local l-a satirizat pe presedintele Mohamed Morsi. Imediat autoritatile egiptene au incercat sa il sanctioneze pe “obraznicul” jurnalist, ajungandu-se chiar la arestarea acestuia. Afland de aceasta intamplare, comunitatea internationala – in speta Ambasada SUA la Cairo – a luat imediat atitudine cu mijloacele de diplomatie publica pe care orice stat le are la dispozitie si a invocat dreptul la opinie si necesitatea existentei dezbaterii si a opiniilor divergente. Astazi jurnalistul este liber, profeseaza, iar administratia egipteana a trebuit sa plateasca pretul unei perceptii externe consistent defavorabile.

Blocajul din Congresul SUA, blocaj care a condus la inghetarea intregului sistem administrativ central al SUA, a fost consecinta dezbaterii si a diversitatii de opinii. Din dezbatere si deversitate, chiar cu pretul unei pauze necesare de reasezare tactico – politica, societatea americana a dobandit garantia ca parcurge drumul corect, sau oricum cel mai corect drum din cate existau si exista astazi.

Iata ca diversitatea de opinii, dezbaterea si confruntarea de idei, chiar in palier institutional, nu numai ca sintetizeaza solutii finale corecte, dar pare sa fie si singurul mecanism gasit de societatea democratica moderna de a se ghida in multitudinea de solutii pe care le are la dispozitie, alegand-o in mod natural pe cea mai buna.

Faptul ca Presedintele Traian Basescu incearca de cateva zile sa contrapuna o idee contrara guvernului nu este sub nici un aspect, din punct de vedere tehnic comunicational, un element care poate sa deterioreze perceptia publica a Romaniei in exterior, spre deosebire de situatia in care sistemul guvernamental romanesc ce omite cu consecventa etapele cele mai importante din actul de constructie al politicilor publice. Nu voi spune astazi decat ca societatii straine, surprizele ii plac cel mai putin. Mi-e greu sa cred ca majorarea de fiscalitate ori introducerea de taxe noi este rezultatul procesului de ascultare savarsit de Guvern in spatiul public extern sau intern, cum mi-e greu sa cred ca elemnte care franeaza cresterea economica si sporirea consumului sunt de natura sa construiasca o perceptie publica avantajoasa Romaniei.

Avem asadar un actor care pledeaza pentru dezbatere, confruntare de idei si existenta diversitatii de optiune in actul de guvernare si un alt actor care nesocoteste mesajul si asteptarile publicului atat din plan extern cat si intern – intrebarea care se pune este, cine produce prejudicii de imagine mai mari si cine ar trebui sa isi schimbe foarte rapid maniera de lucru pentru o perceptie mai buna?

Numele care se ascund in spatele unor institutii sau cele care sunt pe frontispiciul altora, in aceasta chestiune sunt neesentiale. Este neesential cine are dreptate – Presedintele care critica o taxa sau Premierul care vrea sa introduca acea taxa. Ceea ce trebuie sa remarcam este faptul ca daca vrem sa nazuim spre o proiectie favorabila in exterior, trebuie inainte de orice sa urmam retete consacrate si sa abandonam teoriile subsecvente “democratiei originale”.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: