CREDIBILITATE DE TARA? HAI SA VA SPUN DOUA VORBE DESPRE ASTA!

Leave a comment

January 2, 2014 by diplomatiepublica

DD SKHDragi prieteni,

Am fost extrem de bucuros sa constat ca in noaptea dintre 2013 si 2014 cineva si-a adus aminte de credibilitatea tarii. O spun pentru ca, din pacate, in afara de acele cateva fotografii postate pe Facebook, politicienii romani nu s-au mobilizat la mai mult in comunicarea cu dumneavoastra.

Presedintele Traian Basescu, insa, a spus-o – isi doreste credibilitate pentru Romania.

Nu de putine, ba chiar de foarte, foarte multe ori aici pe blog, in diverse reuniuni in tara sau in strainatate am vorbit mult despre “credibilitate” ca fiind alaturi de “buna reputatie”, pietrele de temelie pentru alcatuirea unei “identitati cu adevarat competitive a tarii”.

Unii m-au criticat, bunii mei prieteni “brendisti”, pentru aceasta precautie excesiva amea, insa, tin sa intaresc seria de argumente pe care le-am dat si in “Noua Practica Diplomatica – Diplomatia Publica”, adaugand ca nici o forma de branding sau re branding al unei tari, natiuni, regiuni etc nu sta in picioare si nu dureaza in timp daca nu se sprijina pe elementul central, consider eu, credibilitatea respectivului actor international.

Sigur ca in mod simplist am spus, la un moment dat, ca atributele “credibilitate” si “reputatie” se pot traduce prin – fac ceea ce spun ca fac si respectiv, fac bine ceea ce mi-am asumat sa fac, dar daca ne propunem cu seriozitate sa aflam cum putem deveni credibili ca tara, trebuie sa aprofundam aceste concepte ceva mai temeinic.

Folosesc aceasta ocazie pentru a le spune cititorilor mei de pe blog si acelora pasionati de managementul perceptiei externe a tarilor ca elementul “credibilitate” – “creating credibility” este subiectul unor studii pe care statele lumii le fac si din care trag concluzii de mai bine de 50 de ani, iar acest proces a ajuns sa fie intr-adevar ridicat la rang de arta in ultimii 25 de ani, de cand perceptia externa joaca un rol atat de important intr-o lume libera si democratica, o lume a sanselor egale.

“Credibilitatea de tara” in scolile mari ale lumii este explicata ca fiind un atribut care depinde in mod direct de “legitimitate” si “raspundere” – credibilitatea fiind un atribut care se proiecteaza in ochii celorlalti actori internationali, care actori, se presupune ca ar trebui sa aiba incredere in subiectul nostru, la randul lui, el fiind un jucator sau un actor international.

Inainte de a intra in explicitarea elementelor care influenteaza credibilitatea externa a tarii, v-as ruga sa atribuiti singuri la liniile teoretice eventuale evenimente din istoria recenta a Romaniei, intrucat eu n-o voi face pentru o anumita etica a igienei de rationament. Asadar orice aspecte care va suna oarecum cunoscute, sunt intamplatoare, eu voi exemplifica cu cazuri concrete din alte tari.

Legitimitatea  – element care influenteaza credibilitatea statului, a tarii, este atributul actorului international de a fi acceptat si acceptabil intr-un anumit context international, particular sau general, de catre ceilalti actori. Este atributul de a fi considerat “potrivit”, altfel spus, un actor international a carei actiune este justificabila si justificata in termeni de valori, norme, legi etc si nu in ultimul rand un actor care vine, prin actiunea sa, in intampinarea asteptarilor societatii lui si a celorlalte societati, in intampinarea asteptarilor celorlalti actori internationali.

Raspunderea – celalalt constituent al credibilitatii, se refera la OBLIGATIA actorului international, a subiectului nostru, de a se supune in  mod corect aprecierii celorlalte parti implicate – societatea lui, alte societati, alti actori internationali. Este obligatia actorului international de a primi aprecierea si premiul, critica si pedeapsa corespunzatoare actiunilor sale. Putem spune, prin urmare, ca atunci cand masuram gradul de raspundere (va suna cunoscut??) masuram de fapt gradul de onestitate al actorului international fata de ceilalti actori si de ce nu, in prima sau ultima instanta, fata de noi.

Candva am spus ca a opera cu instrumentele diplomatiei publice este la fel de complicat si reclama la fel de multa responsabilitate si expertiza precum neuro – chirurgia. Diplomatia publica nu este un lucru simplu – atunci cand faci managementul perceptiei externe, pentru o anumita tara, mai intai deschizi frontul credibilitatii.

Sigur ca noi analizam aici credibilitatea din perspectiva limitata a diplomatiei publice, dar cred ca trebuie sa va atrag atentia ca atunci cand manevrezi cu credibilitatea unei tari, manevrezi de fapt cu legitimitatea  si cu disponibilitatea ei de a raspunde in fata propriilor cetateni si in fata celorlati actori internationali, insa mai presus de orice, manevrezi cu functionarea ei, cu criteriile de selectie pentru leadership ului ei si cu capacitatea ei de a strange resurse cu care sa se dezvolte si care sa ii asigure progresul.

Poate ca de un asemenea tratament nu va avea parte niciodata “pacientul” Romania, desi, va marturisesc ca mi-ar fi tare greu sa accept asa ceva, insa acele state, acele tari si acele natiuni pe care le admirati si spre care va indreptati prvirea observand ca sunt intr-o zona de perceptie pozitiva, favorabila, utila lor si centrala, in acest mod au abordat problematica perceptiei si pe aceste proceduri isi consolideaza in fiecare zi si in fiecare secunda legitimitatea si raspunderea, adica tocmai credibilitatea in plan extern.

Acum, statele pierd credibilitate uneori, sau ar fi mai corect sa spun ca anumite state pierd constant credibilitate, atat in mod direct cat si indirect, insa factorii care distrug cel mai consistent elementul de credibilitate sunt coruptia guvernamentala si abuzul la bunele practici in afaceri. Pentru a se intelege corect cum anume se poate pierde credibilitate in mod indirect, va voi spune ca din esecul ENRON, perceptia care s-a format la final a fost aceea ca statul care ar fi trebuit sa vegheze ca acel derapaj sa nu se intample a esuat. Iata deci cat de sensibil este factorul credibilitate, prin legitimitate si raspundere, la momente care se petrec factual departe de actul de guvernare, departe de stat si totusi cu un grad de contagiune atat de mare. Asa poate va este mai simplu sa calificati efectul devastator al evenimentelor care se petrec aproape de actul de guvernare sau chiar in interiorul aparatului de guvernare.

De asemenea, consider ca este important sa va spun ca pe directia legitimitatii, actorul international este deosebit de sensibil la legitimitatea leadership ului sau – altfel spus, inca nu am reusit sa determin un actor international credibil condus de un leadership nelegitim. Mai mult,  atat pe directia legitimitatii dar si a raspunderii, actorul international sufera prejudicii de credibilitate consistente atunci cand supraliciteaza angajamente (cand promite, evident, fara acoperire) si atunci cand deschide mai multe fronturi decat poate duce. Daca ar fi sa traduc aceasta in termeni populari romanesti un astfel de actor este mincinos sau pur si simplu prost – deci oricum, insa nu credibil.

Asa cum spuneam, credibilitatea actorului international este sensibila la felul in care actorul vine sau nu in intampinarea asteptarilor celorlalte parti implicate – atat pe directia legitimitatii dar si a raspunderii sale fata de ceilalti actori. Asadar, sursa de credibilitate trebuie cautata intre referentialele asteptarilor propriei societati si a asteptarilor celorlalti actori internationali. A fi credibil, din acest punct de vedere, nu inseamna a face altceva decat s-ar cuveni sa faci sub argumentul ca “nu ai fost acolo cand s-a produs evenimentul”… (daca vi se pare cunoscut) si nici a fi strident. Daca vorbesti mai mult sau mai tare, nu inseamna ca esti mai credibil.

Desi legitimitatea si raspunderea joaca un rol aproape egal in evolutia credibilitatii unui stat, totusi, in spatiul nostru “raspunderea” trebuie sa faca faca fata unor provocari suplimentare. A te lasa in mod cinstit la aprecierea celorlalti si a considera si a-ti asuma aceasta raspundere tine de educatie, de onestitate, de conduita morala a leadership ului decidentilor din fruntea actorului international, iar viteza cu care se deruleaza astazi evenimentele pare sa fie un factor care nu ajuta deloc raspunderea leadership ului fata de societatea actorului si deci de raspunderea actorului fata de ceilalti actori internationali.

Nu as vrea sa intelegeti de aici ca se admite …din graba, o anumita specie de indulgenta – din contra, atrag atentia ca desi conditiile sunt sau ipotetic ar fi aceleasi oriunde in lume, exista state care reusesc sa fie credibile si state carora lucrul acesta nu le iese deloc.

Asa cum spuneam anterior, raspunderea leadeship ului actorului international este un punct determinant pentru credibilitatea actorului in sine, asadar pentru un management corect, trebuie ca leadership ul actorului international sa isi stabileasca de la bun inceput si foarte onest felul in care se face responsabil in fata propriei societati, si in fata fiecarui tip de actor international prezent si implicat – altfel spus, trebuie sa existe o strategie a raspunderii. In absenta unei astfel de strategii, este foarte posibil ca o raspunderea excesiva, factuala sau mimetica, ce se angreneaza (deruleaza) cu un anumit tip de actor coparticipant, sa favorizeze in final o pierdere de credibilitate pentru actorul nostru (adica pentru tara). Este cazul exercitiului unei anumite raspunderi excesive fata de publicul extern in defavoarea celui intern sau invers, precum si raspunderea excesiva fata de o categorie de actori internationali in defavoarea altei categorii.

In toata aceasta ecuatie a echilibrului pentru credibilitate, trebuie gestionata relatia intre trei puncte interdependente:

–          Legitimitatea actorului si suportul pe care il primeste pentru a exista

–          Valorile pe care le realizeaza

–          Capacitatea reala de realiza valori

Daca actorul nostru, prin leadership ul sau, nu reuseste sa isi raspunda relativ usor la toate intrebarile legate de aceste trei elemente si legatura dintre ele, atunci legitimitatea lui, rostul de a exista, nu mai exista.

Toate aceste aspecte si altele, sper la fel de interesante, la nivel teoretic, se vor regasi in cea de-a doua lucrare a mea pe care o voi publica in luna martie 2014 – IDENTITATEA COMPETITIVA A ROMANIEI SI A TARILOR DIN EST.

Asadar, dragii mei, ma bucur ca s-a facut recurs la credibilitatea tarii, insa atrag atentia ca operatiile de credibilizare nu au nimic in comun cu publicitatea si cu atat mai putin cu mesajele care vizeaza scopuri electorale. De aceea, imi este relativ greu daca nu cumva imposibil sa imi imaginez ca in anul 2014, cand avem de strabatut doua serii electorale , guvernarea va avea timp de credibilizarea tarii in plan extern. Cu toate acestea, va asigur ca sunt nu numai interesat dar si ingrijorat de felul in care evolueaza credibilitatea noastra, stiind cu oarecare exactitate ce anume o influenteaza din punct de vedere tehnic. 

 

 Dan Dima – Ianuarie 2014

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: